Comemorăm anul acesta o jumătate de mileniu de la dispariția (în aprilie 1523) unui mare sfetnic și dregător care i-a slujit pe Ștefan cel Mare, dar și pe urmașii acestuia, Bogdan III și Ștefăniță, Portarul Sucevei – Luca Arbure. Vorbim de aproape patru decenii de înaltă dregătorie.
Momentul a fost marcat de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților prin publicarea la Editura proprie „Crimca” a unui volum monografic intitulat Luca Arbure, Portarul Sucevei, care a fost lansat cu prilejul sărbătorii din 24 iunie 2023. Lucrarea, apărută cu binecuvântarea Înalt Prea Sfințitului Calinic, Arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, cărturar și om al Cetății deopotrivă, este asumată de lectorul universitar Vasile M. Demciuc (titular la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, doctor în istorie sub conducerea științifică a regretatului academician Răzvan Theodorescu, dar și arhidiacon și consilier al Arhieposcopiei. Specialist în epoca medievală și Istoria Bizantului, autorul are o importantă listă de lucrări, pentru una dintre acestea primind anul trecut premiul „Dimitrie Cantemir” din partea Secției de Istorie și Arheologie, din cadrul Academiei Oamenilor de Știință din România.
Monografia dedicată lui Luca Arbure este mai mult decât o simplă lucrarea omagială, apărută într-un context favorabil. Ea este însoțită de un aparat critic consistent și de o bibliografie am spune exhaustivă. Cititorul va putea să-și facă singur o imagine despre eroul cărții, scrisă cu pasiune și talent, dar și despre epoca de aur pe care Moldova a traversat-o începând cu urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare și ajungând până la domnia lui Petru Rareș.
Meritul domnului Vasile Demciuc constă în buna cunoaștere a istoriografiei problemei și în stabilirea – în limitele pe care documentele accesibile la acest moment au făcut-o posibilă – genealogiei lui Luca Arbure, stabilind că acesta a fost indubital rudă cu marele Ștefan. Am aminti aici doar două merite incontestabile ale lui Luca Arbure, pe lângă rolul jucat ca mare dregător și chiar diplomat. Este vorba despre eroica apărare a cetății de scaun a Sucevei la începutul toamnei anului 1497, regele polon Jan Albert fiind nevoit să ridice asediul după trei saptămâni, fapt care a prefațat marea victorie a lui Ștefan cel Mare de la Codrii Cosminului.
Al doilea fapt care trebuie neapărat subliniat este constuirea unor lăcașuri de cult. La loc de cinste stă așezământul de la Arbore (martie 1502, cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul)”, biserică aflată pe lista patrimoniului U.N.E.S.C.O., o adevărată bijuterie care se înscrie în seria celor pictate și care dau strălucire Bucovinei peste timp. Așezământului de la Arbore i s-au adăugat și celelalte ctitorii de la Șipote, Văleni și Brănișteni.
Monografia asumată de Vasile M. Demciuc este și mai atractivă pentru cititor și prin faptul că autorul a avut inspirația de anexa corpului lucrării frumoasele imagini cu frescele de la Arbore. Așadar, suntem bucuroși să semnalăm acest volum apărut în condiții grafice deosebite, așa cum am făcut și la lansarea publică din 24 iunie 2023 în prezența Înalt Preasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Sucevei, a Înalt Preasfințitului Calini și a altor înalți ierarhi, și desigur a autorului pe care-l felicităm pentru frumoasa realizare istoriografică.