Despre noi

„Scopul istoriei este de a ne face să înţelegem starea de faţă a fiecărui popor în parte şi a omenirii în genere, şi direcţia pe care o vor apuca popoarele şi omenirea în viitor”.
Aceste cuvinte, rostite de A.D. Xenopol într-o şedinţă a Junimii, din 29 octombrie 1871, sunt, poate, mai actuale decât oricând. Într-o lume aflată într-un complex proces de globalizare, confruntaţi cu angoasele culturale şi economice ale post-modernismului, incapabili să găsim sau să recunoaştem modelele autentice, ne aflăm, de decenii, într-o stare de criză perpetuă.
Captivi într-o interminabilă „tranziţie”, dezorientați de răsturnările ierarhiei valorilor şi de „inovaţiile” introduse printr-o succesiune de „reforme”, în imposibilitatea stabilirii unui „proiect de ţară”, tot mai mulţi dintre noi tind să cadă victime ale unor obsesii recurente, ale complexelor de inferioritate (sau de superioritate!), să se simtă trădaţi şi înşelaţi de lideri, să reconfigureze imaginea „cetăţii asediate” şi să vadă în „celălalt” mai degrabă o ameninţare, decât un aliat.
În acest context, beneficiind de argumentele oferite de studiul istoriei, considerăm că fundamentele temeinice ale unei Românii europene pot fi găsite numai în trecutul istoric. Geneza şi evoluţia naţiunii române, a poporului român, ca fiinţă etnică, istorică, a culturii române, s-au realizat printr-o strânsă conexiune cu valorile europene, cu spiritul european, aflându-şi temelia pe valorile creştine ale toleranţei şi reponsabilităţii.
Ca atare, dacă modelul cultural românesc este de extracţie europeană, conturat în strânsă conexiune cu marile curente de idei ale Europei, un efort contemporan de sincronizare şi de eliminare a unor decalaje culturale, şi mai ales economice, nu poate găsi în Istorie decât un aliat valoros.
Istoria ne apare, azi, drept indispensabilă în crearea unor repere, a unor piloni de stabilitate la nivel de societate, într-o lume tot mai fluidă, desigur, cu condiţia de a nu fi „întunecată prin duhul partidei şi al urii”, după cum atrăgea atenţia Mihail Kogălniceanu la jumătatea secolului al XIX-lea.
Imaginea noastră despre alţii, ca şi despre noi înşine, depinde în mare măsură de istoria pe care am învăţat-o în şcoală şi de cunoştinţele istorice dobândite ulterior prin diverse metode, din diferite surse (familie, mass-media, anturaj). Faptul că predarea istoriei a fost supusă în ultimele decenii unei continue prigoane, numărul de ore fiind permanent micşorat, iar programele şi manualele revizuite şi modificate până când istoria a devenit de nerecunoscut, a condus la o diminuare incredibilă a cunoştinţelor de istorie naţională în rândul tinerilor, materia primă pentru mult clamata societate civilă. La aceasta a contribuit din plin şi eliminarea emisiunilor istorice din programele televiziunilor, inclusiv cea naţională, precum şi creşterea preţurilor pentru cartea şi revistele de profil.
Pornind de la aceste temeiuri, am decis în anul 2018 înfiinţarea unei asociaţii care să promoveze, prin toate mijloacele, cunoaşterea istorică la un nivel cât mai larg, ţinta predilectă fiind tinerii, cetăţenii de mâine ai ţării. Ca urmare, Asociaţia „Glasul Istoriei” îşi propune realizarea unor proiecte ample de diseminare a cunoştinţelor de istorie, în primul rând cea naţională, prin conferinţe, mese rotunde, simpozioane, expoziţii, şcoli de vară.
În paralel, încurajăm cercetarea istorică, prin derularea unor proiecte de cercetare a unor aspecte mai puţin studiate din trecut, a unor personalităţi marcante ale culturii şi ştiinţei româneşti.
Aşadar, activitatea asociaţiei se va concentra pe sporirea, îndeosebi în rândul tinerilor, a ceea ce Jean Lacouture numea „inteligibilitatea istorică a prezentului”. Cu alte cuvinte, demersurile noastre vor stimula un dialog cu realitatea imediată şi cu trecutul, prin transformarea istoriei într-o sursă de comprehensiune a prezentului şi într-o unealtă de prospectare a viitorului. Totul în numele unei misiuni autoasumate de construire la nivel de societate a unui nou tip de responsabilitate individuală, pusă în slujba naţiunii, libertății şi democraţiei.